Sfaturi de marketing în lanțuri scurte de aprovizionare cu alimente

SCOPURILE CAPITOLULUI/ABSTRACT

Ce este marketingul? Plasarea produsului potrivit la locul potrivit, la prețul corect, la momentul potrivit.

Scopul acestui capitol este acela de a oferi facilitatorului rural cunoștințe adecvate cu privire la comercializarea producției alimentare realizată de către micii producători. Acesta oferă indicii pentru interpretarea așteptărilor pieței, ajungerea la clienți, comercializarea produselor, canalele de vânzare și oferă idei practice trasabile pentru procesul de vânzare.

CUVINTE CHEIE

marketing, produs, preț, promovare, marcă, siguranță alimentară

OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE

Într-un lanț scurt de aprovizionare, producătorul este foarte autonom: trebuie să recunoască nevoile clienților, pieței, să cunoască reglementările legale în domeniul ambalajelor, siguranței alimentare, protecției mediului, să poată inova produsul, să poată servi clientul direct și online, trebuie să-și modeleze propria imagine. Facilitatorul rural îl poate ajuta în acest proces dificil.

Comunicarea și marketingul sunt esențiale în vânzarea directă, însă, de multe ori, fermierii nu dispun de aceste competențe sau nu au timp pentru a face acest lucru, de aceea animatorii LSA pot juca un rol important în organizarea comunicării comune sau private.

Ce fel de animator, în ce tip de lanțuri scurte le pot folosi? Noi punem la dispoziția facilitatorului un curriculum pe care îl poate folosi atât în ​​vânzările directe, cât și în comerțul online, pentru a ghida micii  proprietari în marketing.

Capitolul actual oferă sfaturi practice despre:

  • cum se creează identitatea unei afaceri alimentare
  • cum se ajunge la potențialii clienți
  • cum se tratează clienții, prezentând cel puțin 2 cele mai bune practici pentru intermediari și animatori în cadrul acestui capitol.

Marketingul și facilitatorii rurali

Marketingul este procesul de creare, comunicare și furnizare de valoare pentru clienți și de gestionare a relațiilor cu aceștia, în scopul vânzării de produse sau servicii. (Miles și Brown, 2005).

Facilitatorii rurali trebuie să înțeleagă importanța teoriei celor 4 elemente ale mixului de marketing, pentru a le menține relevante și actualizate, deoarece monitorizarea tendințelor și schimbărilor de pe piață este vitală.

Cele 4 P-uri ale Mixului de Marketing

„Mixul de marketing” este un termen general folosit pentru a descrie diferitele tipuri de decizii pe care va trebui să le luați pentru a vă aduce produsul sau serviciul dvs. către public. Cele 4 P-uri sunt o modalitate - probabil cea mai cunoscută – de caracterizare a mixului de marketing.

De-a lungul anilor, cele patru elemente ale unui mix de marketing au fost dezvoltate și conceptualizate de experți în marketing din întreaga lume pentru a crea și implementa strategii de marketing eficiente.

În fruntea strategiei mixului de marketing trebuie să se afle un manager de marketing cu experiență. Această persoană ar trebui să fie capabilă să utilizeze toate variabilele și forțele pentru a obține rezultatul dorit. Cu toate acestea, instituțiile culturale din zonele rurale nu vor putea angaja sau finanța un manager de marketing calificat. Prin urmare, acest curs vă oferă suficiente informații pentru a înțelege elementele de bază.

Amintiți-vă întotdeauna că consumatorul este cea mai importantă parte a oricărui mix de marketing. Valoarea totală a produsului este determinată de percepțiile consumatorilor. 

016.png

Figura 17 Cele 4P-uri ale mixului de marketing. Sursă: compoziție proprie.

Produs (branding, tipuri de nutriție și turism, igienă alimentară)

Într-o fermă, „produsul” poate fi, fie un serviciu intangibil, fie un bun tangibil. Practic, un produs ar trebui să răspundă așteptărilor sau nevoilor specifice ale consumatorilor. Produsele urmează, de obicei, un ciclu de viață natural și, prin urmare, facilitatorul rural ar trebui să se străduiască să ajute fermierul să înțeleagă și să planifice în mod corespunzător fiecare etapă, să identifice care sunt așteptările sale legate de produs și să prevadă beneficiile, precum și caracteristicile produsului în sine. Odată ce înțelege produsul în sine, poate continua să îl dezvolte pentru a identifica vizitatorii țintă, consumatorii.

Branding

Facilitatorii rurali îi pot ajuta pe fermieri să își distingă afacerea de cea a concurenților și să clarifice ce anume din oferta lor reprezintă o alegere mai bună pentru consumatori. Marca lor este construită pentru a fi o reprezentare reală a ceea ce sunt ei ca afacere și a modului în care doresc să fie percepuți.

017.png

Figura 18 Pași pentru construirea unei mărci. Sursă: https://99designs.com/

Noi tendințe nutriționale și turistice

Din ce în ce mai mulți oameni sunt alergici și o mulțime de oameni sunt atenți la ceea ce consumă. Facilitatorul rural trebuie să țină cont de acest lucru și să învețe producătorii să dezvolte o nouă gamă de produse în consecință.
Tendințe nutriționale în 2020 (Sursă: Nutrition Hub, disponibil la www.nutrition-hub.com/post/top-10-nutrition-trends-in-2020)

018.png

Figura 19 Tendințe nutriționale în 2020. Sursă: compoziție proprie.  

Nutriție sustenabilă și ecologică

Consumatorii preferă să achiziționeze produse alimentare cu ambalaj puțin sau deloc, în mod ideal de la companiile locale și sociale. De asemenea, aceștia aleg din ce în ce mai mult fructe și legume cultivate la nivel regional și sezonier, iar unii dintre ei chiar cultivă ei înșiși fructe și legume acasă sau în spațiile comunitare. 

Nutriție Vegană și vegetală

Experții în nutriție observă că nutriția vegană și vegetală se va muta pe piața de masă cu o cerere crescută de produse vegane de conveniență, care în mod ideal sunt ambalate în ambalaje ecologice. Dietele vegane și vegetale se vor extinde în domeniile nutriției sportive și nutriției clinice.

Nutriție Personalizată

Observăm o creștere a alergiilor, a intoleranțelor și a dorinței de a optimiza performanța corporală: prin urmare, consumatorii aleg să își urmărească din ce în ce mai des schema personală de sănătate prin utilizarea de dispozitive (digitale) de urmărire a stării de sănătate, suplimente de performanță (cum ar fi "probioticele avansate") sau teste de diagnosticare (ADN, biomarker, microbiom, metabolom).

Proteine Alternative

Consumatorii caută din ce în ce mai multe proteine ​​alternative, în special alimente convenabile pe bază de plante care înlocuiesc brânza, cârnații și carnea. Potrivit grupului nostru de experți, aceste produse nu vor avea succes decât în ​​cazul în care sunt naturale, sărace în conservanți și au o listă de ingrediente curate și clare. În plus, acceptarea cărnii curate va crește odată ce nu mai este nevoie de ser fetal bovin pentru a crește celule de carne (în afară de un preț competitiv, evident).

Sănătate la orice dimensiune și Alimentația conștientă

Sănătatea la orice dimensiune (SLOD) și alimentația conștientă sunt două dintre cuvintele importante care se folosesc aici. SLOD îi ajută pe oamenii de toate mărimile să găsească modalități pline de compasiune de a se îngriji de ei înșiși și este rezultatul „mișcării de acceptare a grăsimii și a pozitivității corpului”. Mâncatul conștient, ca și concept, descrie acordarea activă a atenției la mâncarea noastră, moment cu moment, fără judecată. Ambele abordări se concentrează pe individul însuși și pe intuiția sa, ceea ce duce la o mentalitate sustenabilă și pozitivă.

Înlocuirea mesei și Nutrienți „la pachet”

Obiceiurile alimentare tradiționale s-au schimbat progresiv: în familiile moderne, ambii părinți lucrează, ceea ce duce, la rândul lor, la îngrijirea cu normă întreagă a copiilor la grădiniță și la școală. În urmă cu câteva decenii, cea mai importantă masă în familii era prânzul - astăzi este cina. Prin urmare, angajații caută din ce în ce mai mult înlocuitori de masă și "nutrienți la pachet" care să îi susțină în timpul zilelor lungi de lucru. În plus, aceștia doresc să poată urma o dietă sănătoasă și bogată în nutrienți. "Nutrienții la pachet" includ soluții care oferă alimente sau suplimente pe bază de ingrediente naturale care îmbunătățesc performanța organismului.

Nutriție Ketogenică

Dietele ketogenice vor fi utilizate de o gamă mai largă de consumatori. Pentru grupurile de populație, cum ar fi sportivii, există o tendință de a reduce aportul de suplimente și de a implementa în schimb diete specifice. O dietă ketogenică, fiind una dintre acestea, este o dietă bogată în grăsimi, cu conținut scăzut de carbohidrați, dar cu proteine ​​normale (20% din aportul de energie), care forțează corpul să ardă grăsimi, mai degrabă decât carbohidrații pentru a genera energie. Dieta ketogenică terapeutică „clasică” a fost dezvoltată pentru tratamentul epilepsiei pediatrice în anii 1920. Astăzi beneficiile sale sunt investigate la pacienții care suferă de scleroză multiplă, Alzheimer și acnee, printre altele (Keto Kompass, Ulrike Gonder).

Nutriție fără zahăr

Părinții sunt bine informați despre efectele adverse ale produselor bogate în zahăr. Datorită dorinței de a oferi obiceiuri alimentare sănătoase, mișcarea anti-zahăr va continua și trebuie - potrivit panoului nostru de experți - să fie însoțită de campanii bazate pe dovezi care să îi educe pe părinți și copii despre zahăr, înlocuitori de zahăr și îndulcitori.

Noi tendințe în turism

În ceea ce privește numărul de turiști care practică turismul rural, tendința este una ascendentă, în timp ce aceștia caută o formă de turism responsabil sau ecologic. În același timp, turiștii își îndreaptă atenția asupra anumitor zone care oferă experiențe unice și specifice și, în consecință, autentice, în care stilul de viață promovat este primordial. În acest fel, natura globalizată a turismului de masă poate fi evitată.

 Turism și marketing

Este vital pentru micii fermieri să-și poată vinde produsele și să creeze mijloace de trai pentru familie. O altă oportunitate pentru vânzări constă în turism. În plus, față de produsele micilor producători, pot fi comandate pachete de servicii, cu care atât producătorul, cât și produsul său sunt incluse în ciclul turistic. De aceea considerăm că turismul este important ca o oportunitate de discutat în capitolul marketing. Producătorul poate deveni un participant activ la serviciile de turism, dar trebuie să fie pregătit pentru acest lucru.

În ceea ce privește numărul de turiști care practică turismul rural, tendința este una ascendentă, în timp ce aceștia caută o formă de turism responsabil sau ecologic. În același timp, turiștii își îndreaptă atenția asupra anumitor zone care oferă experiențe unice și specifice și, în consecință, autentice, în care stilul de viață promovat este primordial. În acest fel, natura globalizată a turismului de masă poate fi evitată.

O abordare foarte nouă a turismului este nanoturismul, care oferă o experiență turiștilor pe baza crizei ecologice de pe Pământ: „Nanoturismul este un termen construit care descrie o critică creativă a dezavantajelor actuale de mediu, sociale și economice ale turismului convențional, ca o alternativă participativă, orientată local, de jos în sus." (https://nanotourism.org/). Acesta atinge întreaga gamă a simțurilor umane, încurajând turiștii să se implice în activități manuale, artistice.

Conform teoriei marketingului „segmentarea clienților este procesul de împărțire a clienților în grupuri pe baza caracteristicilor comune, astfel încât companiile să poată comercializa produse fiecărui grup în mod eficient și adecvat.

În marketingul între companii și consumatori, companiile segmentează adesea clienții în funcție de criteriile demografice care includ: vârstă, sex, stare civilă, locație (urban, suburban, rural), stadiul de viață (celibatar, căsătorit, divorțat, persoană fără familie, pensionar etc.). Segmentarea permite specialiștilor în marketing să își adapteze mai bine eforturile de marketing în funcție de diferitele subseturi ale publicului. Aceste eforturi pot fi legate atât de comunicații, cât și de dezvoltarea produselor. Mai exact, segmentarea ajută o companie:

  • să creeze și să comunice mesaje de marketing direcționate care vor rezona cu anumite grupuri de clienți, dar nu și cu alții (care vor primi, în schimb, mesaje adaptate nevoilor și intereselor lor);
  • să selecteze cel mai bun canal de comunicare pentru segment, care ar putea fi e-mail, postări pe rețelele sociale, publicitate radio sau o altă abordare, în funcție de segment;
  • să identifice modalități de îmbunătățire a produselor sau a noilor oportunități de produse sau servicii;
  • să stabilească relații mai bune cu clienții;
  • să testeze opțiunile de stabilire a prețurilor;
  • să concentreze pe cei mai profitabili clienți;
  • să îmbunătățească serviciul pentru clienți;
  • să vândă mai scump alte produse și servicii sau să parctică vânzare încrucișată.

www.shopify.com/encyclopedia/customer-segmentation

În practică, cu cât producătorul își cunoaște mai bine clienții, cu atât mai bine își poate vinde produsele. Pentru producătorii care vând pe piață, acesta este un proces evident, deoarece primesc feedback față în față de la clienți în timpul piețelor și târgurilor. Oricine dorește să vândă prin alte surse trebuie să găsească la cea mai bună modalitate de segmentare: interviuri telefonice, chestionare, întâlniri de focus grupuri, anunțuri cu plată direcționate. Facilitatorul rural poate ajuta foarte mult în acest proces.

Mai multe tipuri de turism pot fi definite (Sasu și Epuran, 2016):

Agroturism – această formă de turism folosește ferma ca loc principal pentru activități, este organizată de fermieri, de obicei ca activitate secundară, agricultura rămânând ocupația principală și sursa de venit. Turiștii petrec noaptea în gospodăriile țăranilor și participă activ la treburile agricole de zi cu zi.

Turism etnic – se bazează foarte mult pe implicarea localnicilor, în special a populației minoritare a unei așezări rurale, prin prin prezentarea în fața turiștilor a modului lor de viață.

Ecoturism – Pentru ca turismul să fie ecologic, acesta trebuie să îndeplinească anumite condiții, cum ar fi: să contribuie la protejarea și conservarea naturii, să folosească resursele locale (atât umane, cât și materiale), să aibă un scop educativ, activitățile trebuie să aibă un impact negativ cât mai mic asupra mediului (Nistoreanu, Dorobanţu și Ţuclea, 2011). Unele dintre activitățile ecoturistice sunt: drumeții, schi, ciclism, canotaj, excursii în comunitățile locale unde oamenii pot cumpăra și învăța despre mâncărurile și băuturile tradiționale, vizitarea atracțiilor culturale etc.

Turism creativ – turistul învață „noi abilități și întreprinde activități creative recunoscute” (Cloke, 2007, p. 43). Mai mult, UNESCO adaugă un element important, și anume, „turismul creativ este călătoria îndreptată spre o experiență angajată și autentică”. (UNESCO, 2006, p.3).

Turism gastronomic – trasee viticole și gastro-turistice - turismul gastronomic face parte din turismul cultural, dar, datorită naturii activităților și principiilor sale, poate fi perceput și dintr-o perspectivă rurală Principala motivație a turiștilor pentru călătorie este dorința de a descoperi mâncăruri tradiționale specifice unui anumit loc. În munca sa despre alimente, autenticitate și turism, Sims (2009) susține că mâncarea și băuturile consumate de turiști, care sunt produse la nivel local, joacă un rol important în dezvoltarea sustenabilității atât economice, cât și a mediului, în special ajutând fermierii să producă și vinde produsele alimentare.

Igiena alimentară                                                                    

Conform regulamentului UE 852/2004, siguranța lanțului alimentar trebuie controlată de la fermă la furculiță, fiecare pas din lanțul de producție alimentară asumându-și responsabilitatea de a livra pe piață un produs alimentar sigur. Siguranța trebuie controlată pe baza principiilor „bune practici agricole” (BPA), „bune practici de fabricație” (BPF) și „analiză a pericolelor și puncte critice de control” (HAPCC). Această reglementare este valabilă pentru toată producția de alimente, inclusiv producția prin lanțul scurt de aprovizionare cu alimente. (Nagyné Pércsi, 2018) Cu toate acestea, în multe state membre ale Uniunii Europene, reducerea reglementărilor se aplică pentru producția locală marginală, care permite micilor fermieri să folosească metode tradiționale de prelucrare.

019.png

Figura 20 Pași în lanțul de aprovizionare cu alimente. Sursă: WHO.

Producătorii au nevoie de cunoștințe ample în domeniul igienei alimentare.

020.png

Aceștia trebuie să fie conștienți că, fără un produs bun, nu se poate face un marketing bun, deoarece piața va filtra cu timpul trucurile. Facilitatorul rural poate îndruma producătorul conștient către responsabilitatea pe care o prezintă introducerea pe piață a produselor alimentare, deoarece alimentele proaste pot provoca daune uriașe consumatorului. Producătorul nu trebuie să se sperie, el trebuie învățat doar că posibilitatea de eroare poate fi evitată cu grija cuvenită.

2021.png

Figura 21 Surse de contaminare ale alimentelor. Sursă: http://www.fao.org/3/a-at509e.pdf.

Preț - metode, strategii, echilibru între metode orientate spre costuri și metode orientate spre piață

Una dintre cele mai dificile sarcini ale unui facilitator rural este de a învăța producătorul cum să stabilească prețul corect. Deoarece această sarcină presupune cunoștințe economice, merită apelat la ajutorul bunului simț și la literatura disponibilă pe internet și chiar la calculatoarele de prețuri.

Prețul reflectă așteptările fermierilor conform cărora consumatorii vor plăti un anumit preț pentru produsele sau serviciile lor. Prețurile pot avea un impact pozitiv sau negativ asupra vânzării produselor.

Acest lucru depinde mai mult de modul în care consumatorii percep valoarea acestui produs decât de valoarea reală a produsului în sine. Prin urmare, dacă un produs are un preț mai mare sau mai mic decât valoarea percepută, este posibil să nu se vândă așa cum este de așteptat. Prin urmare, este important să înțelegem ce percep consumatorii înainte ca producătorul să decidă să stabilească un preț pentru un produs. Dacă percepția consumatorului este pozitivă, este probabil ca produsul să se vândă chiar și la un preț mai mare decât valoarea sa reală. Pe de altă parte, dacă produsul are o valoare foarte mică pentru consumator, poate fi benefic să subestimăm produsul doar pentru a face unele vânzări.

Producătorii trebuie să fie conștienți de faptul că merită să calculeze anual un preț pentru un produs, deoarece pentru ei producția de cereale / legume / fructe începe cu arătura de toamnă a anului precedent (de fapt, cu ani mai devreme în cazul rotației culturilor). Același lucru este valabil și pentru carne și produse lactate.

Într-o formulă foarte simplificată: Prețul de vânzare = Prețul de cost + Marja de profit.

Iată câteva dintre numeroasele costuri pe care fermierii trebuie să le ia în considerare la stabilirea prețului de piață / vânzare:

  • Munca[1]: salarii viabile, impozite pe salarii, necesități de locuință
  • Echipament: utilaje, tractoare, scule
  • Intrări: semințe, compost, ambalare, îngrășăminte
  • Cheltuieli de capital: terenuri agricole, infrastructură, impozite pe proprietate
  • Cheltuieli generale: întreținerea clădirilor, servicii profesionale, sarcini administrative, publicitate, marketing, costuri cu ridicata
  • Costuri ascunse: gestionarea forței de muncă, contabilitate, lucru suplimentar / neplată
  • Probleme privind calitatea apei: plantarea tampoanelor riverane pentru a ajuta la controlul poluării non-punct și la îmbunătățirea calității apei
  • Îmbunătățirea siguranței alimentare
  • Certificări (vtfarmtoplate.com/features/true-cost-of-local-food#.X5hwY4gzbIU)

Există trei aspecte principale de luat în considerare la stabilirea prețurilor:

  • Cerere (plafon de preț)
  • Costuri (limită de preț)
  • Prețurile concurenților (punct de informare) (Marketing | Digitális Tankönyvtár, 27.10.2020)

La târgurile producătorilor, se ajunge la un acord de preț între producători. În cazul centrelor alimentare, prețul este stabilit împreună cu producătorii, producătorul oferă o reducere pentru a acoperi costurile fixe și de personal ale magazinului, iar apoi prețul magazinului nu va fi mult mai mare decât prețul pieței. Este foarte important să acordați atenție faptului că pe piață, cumpărătorului îi place să negocieze și producătorul îl poate lăsa din preț, dar în cazul magazinului, centrului alimentar, acest lucru nu se aplică, deoarece bunurile sunt vândute la un preț fix în contabilitate.

Promovare

Promovarea înseamnă diseminarea informațiilor despre produs, linia de produse, marcă și companie, servicii către potențialii cumpărători cu intenția de a genera vânzări și de a dezvolta o loialitate față de marcă.

Promovarea se referă la strategiile de marketing și tehnicile de comunicare utilizate pentru a revizui produsul / serviciul către clienții vizați. Promovarea include activități precum oferte speciale, publicitate, relații publice și, de asemenea, promoții de vânzări.

Facilitatorul rural trebuie să sensibilizeze producătorii/agricultorii că orice canal de promovare utilizat trebuie să fie întotdeauna adecvat pentru produsul sau serviciul lor și, de asemenea, pentru preț Marketingul este diferit de promovare, deoarece promovarea se referă doar la aspectul de comunicare utilizat în marketing.

Publicitate   

022.png

023.png

Figura 22 Tipuri de publicitate. Sursă: https://blog.hubspot.com/marketing/online-advertising.

Vânzare personală (târguri, piețe, festivaluri, etc.)                                                                 

Piețele micilor fermieri sunt organizate în diferite forme în fiecare regiune. Facilitatorul rural poate ajuta producătorii să le identifice. Marele avantaj al piețelor și târgurilor este că producătorul intră în contact direct cu cumpărătorul, primește feedback imediat despre ambalaj, aspectul fizic al produsului și chiar,  gustul produsului, dacă este posibilă degustarea.

La aceste târguri, festivaluri și piețe, se poate dezvolta o bază de clienți recurente, cu consumatori fideli care caută produse locale proaspete, sănătoase. Cel mai des, se ajunge la un acord între producători la târguri cu privire la prețuri și nici ei nu licitează unul pe altul din onoare, pentru că se vor întâlni și data viitoare. Facilitatorul rural ar trebui să atragă atenția producătorilor asupra legislației în vigoare în regiunea sau țara respectivă.

Promovarea vânzărilor program de recompensare a loialității

Când utilizați promovarea vânzărilor?

Scopul promovării vânzărilor este creșterea cererii pentru un anumit produs.

Când doriți să:

  • lansați un produs nou;
  • atrageți clienți noi;
  • rămâneți competitiv. Cercetarea și analiza concurenților dvs. nu numai că vă vor ajuta să atrageți clienți noi, ci și să vă îmbunătățiți în permanență produsul și serviciul pentru clienți;
  • faceți clienții existenți să cumpere mai mult. Este întotdeauna mai ușor să faceți un client existent să cumpere mai mult decât să atrageți noi clienți;
  • vindeți în afara sezonului, oferind reduceri limitate în timp, campanii „1 + 1 = 3” și alte trucuri de marketing;
  • derulați campanii de reducere; când comercianții trebuie să facă loc pentru o nouă colecție, aceștia organizează adesea campanii de lichidare, când utilizatorii pot cumpăra bunuri din colecții vechi la prețuri extrem de reduse.

Tipuri de Vânzări Promoționale

  • Învoială. este o reducere temporară a costurilor.
  • Program de recompensare a fidelității.Aceasta înseamnă că clienții adună puncte sau credite atunci când cumpără un produs.
  • Pachete bonus.Înseamnă că un client poate obține mai multe produse plătind prețul inițial.
  • Aceste tactici vizează creșterea gradului de conștientizare a mărcii. Înseamnă să oferiți gratuit unele articole în schimbul informațiilor personale pentru a fi utilizate în marketing ulterior.
  • Cupoane.Puteți vinde un produs la prețul inițial și puteți da un cupon, ceea ce va face următoarea achiziție cu 5% mai ieftină.
  • Cupoane mobile.Reprezintă cupoanele primite pe telefoanele mobile prin SMS. Pentru a obține o reducere, un client trebuie să arate cuponul pe telefonul său inteligent.
  • Eșantioane.Alegând acest tip de promoție, companiile oferă un eșantion de produs.

plasare

Plasarea se referă la modul în care produsul sau serviciul va fi pus la dispoziția consumatorului. O strategie de plasare adecvată va evalua cel mai bun și cel mai adecvat canal de distribuție pentru produs.

Cu o strategie de marketing de succes, vă puteți extinde baza de clienți și vă puteți crește profitul.

Marketingul este orice activitate care vă determină să vindeți un produs. Când decideți ce produse să vindeți, ce preț să cereți, unde și cum să le vindeți și cum să le promovați, faceți marketing. Strategia dvs. este mijlocul dvs. de a face ceva – modul în care vă veți îndeplini obiectivele de vânzare a produselor din acest an. În funcție de tipul și dimensiunea fermei dvs. și de cultivarea cu normă întreagă sau parțială, aveți mai multe opțiuni pentru modul în care să vă comercializați produsele.

Agricultura Ecologică

Agricultura ecologică este o strategie de produs. Fermierii aleg agricultura ecologică din mai multe motive, deoarece cred în conceptul de alimente organice și / sau pentru că consumatorii au demonstrat dorința de a plăti mai mult pentru alimentele ecologice, ceea ce duce la un profit mai mare.

La https://www.organicwithoutboundaries.bio/category/from-the-field/ există o mulțime de exemple foarte diverse.

Beneficiile agriculturii ecologice: Condiții de muncă mai sigure, mai puțină contaminare a alimentelor și apei potabile, biodiversitate mai mare, scăderi reduse, eroziune redusă și o mai bună gestionare a apei, utilizare redusă a resurselor neregenerabile (http://grolink.se/resources/oa/benefits-of-organic-farming/)

Programul de cercetare al Institutului Rodale, care face comparații între agricultura ecologică și convențională de aproape 40 de ani, printre numeroasele avantaje, a constatat că sistemele de agricultură ecologică:

  • randamentele se potrivesc randamentelor convenționale după o tranziție de cinci ani
  • depășesc agricultura convențională în anii de secetă cu până la 40%
  • câștigă un profit de 3-6 ori mai mare pentru fermieri
  • nu scurg substanțe chimice toxice în rețeaua de apă
  • folosesc cu 45% mai puțină energie
  • generează cu 40% mai puține emisii de carbon
  • volumul de apă care percolă prin sol a fost cu 15-20% mai mare decât în sistemele convenționale
  • sunt mai profitabile decât cele convenționale.

Piețele Fermierilor

Vânzarea pe piața fermierilor este o strategie de distribuție și vânzare ideală dacă sunteți un producător agricol mic sau mediu. Poate fi, de asemenea, o piatră de temelie către piețe mai mari dacă doriți să creșteți, dar odată cu popularitatea acestor piețe, mulți fermieri vând pe o piață diferită la fiecare sfârșit de săptămână la o distanță rezonabilă de fermele lor. Vă permite să vindeți mai multe tipuri de produse, să oferiți rețete și să oferiți probe de gust. Un alt avantaj este că operatorii de piață sau comunitățile locale se ocupă de o mare parte din promoție, economisindu-vă timp și bani.

Centre Alimentare

Centrul Alimentar (Food Hub) este un integrator alimentar care susține producătorii mici și mijlocii, oferindu-le o piață. În calitate de promotor al scurtului lanț agroalimentar, centrul alimentar reunește, pe aceeași platformă, producători locali de alimente. Un centru alimentar este un efort de cooperare între fermierii dintr-o anumită regiune. Folosind acest model, abordați strategiile dvs. de marketing, de vânzare și de promovare. Managerul centrului se ocupă de logistica vânzării către consumator sau client comercial și se angajează să cumpără o anumită cantitate din produsul dvs. Această strategie de marketing permite companiilor agricole mai mici să împartă și să minimizeze riscul, permițându-le, în același timp, să concureze ca un grup cu angrosiști ​​mari de alimente.   

CONCLUZIE

Scopul acestui capitol este de a introduce facilitatorul rural în lumea minunată a elementelor de marketing de bază cu 4 elemente ale mixului de marketing, studii de caz, științe nutriționale, inovații turistice, tehnici de personalizare a produselor proprii, pentru a ajuta micii producători să lucreze în lanțul scurt de aprovizionare cât mai bine posibil.

BIBLIOGRAFIE

https://99designs.com/

http://szekelytermek.ro

https://trademark-search.marcaria.com/en/

https://nanotourism.org/

https://www.mindtools.com/

https://www.who.int/foodsafety

https://www.vtfarmtoplate.com/features/true-cost-of-local-food#.X5hwY4gzbIU

https://www.mindtools.com/pages/article/newSTR_94.htm

https://www.brandingmag.com/2015/10/14/what-is-branding-and-why-is-it-important-for-your-business/

https://www.nutrition-hub.com/post/top-10-nutrition-trends-in-2020

https://blog.hubspot.com/marketing/online-advertising

https://sendpulse.com/support/glossary/sales-promotion

https://economictimes.indiatimes.com/definition/marketing-mix

https://www.investopedia.com/terms/b/brand.asp

https://www.sciencedirect.com/topics/food-science/food-hygiene

 

[1] Este foarte important să subliniem că producătorii adesea nu includ propria lor muncă în prețul produsului. Desigur, acesta nu este un calcul simplu, dar cu cât puteți defini mai multe produse, cu atât va fi mai ușor în timp. Putem sugera producătorului să țină un jurnal de lucru pentru un sezon, înregistrând exact câte ore pe săptămână petrece lucrând și ce, câte produse a produs în acel timp. Trebuie mediat prima dată și apoi producătorul își dă seama de valoarea orelor de lucru, deoarece există mai multe produse laborioase. Înregistrările sunt de asemenea importante, deoarece arată cât de valoros este propriul dvs. produs.